Consultă tabelul cu starea codecurilor pentru lista completă, generată zilnic. Câteva din ele sunt disponibile pentru descărcare de pe pagina noastră. Se găsesc pe pagina codecurilor.
Cele mai importante dintre ele sunt:
Dacă ai un codec Win32 absent din lista de faţă şi nesuportat încă, citeşte, te rog CUM SĂ imporţi codecuri şi ajută-ne să-l implementăm.
Această secţiune conţine informaţii despre codecurile DivX4 şi DivX5 de la Project Mayo. Prima lor versiune alfa disponibilă a fost OpenDivX 4.0 alfa 47 şi 48. Suportul pentru acesta a fost inclus în MPlayer, în trecut, devenind standard. De asemenea, am folosit codul lor de postprocesare pentru a îmbunătăţi, opţional, calitatea vizuală a filmelor MPEG1/2. În prezent folosim propriul nostru cod, pentru toate tipurile de fişiere.
Noua generaţie a acestui codec este numită DivX4 şi poate decoda filme făcute cu codecul de proastă reputaţie DivX! În plus, e mult mai rapid decât Win32 DivX DLL nativ dar mai lent decât libavcodec. De acum încolo folosirea lui ca decodor e DESCURAJATĂ. Oricum, e util pentru encodare. Un dezavantaj al acestui codec este că nu e disponibil sub o licenţă Open Source.
DivX4Linux funcţionează în două moduri:
-vc odivx-vc divx4Metoda -vc odivx este, de obicei, mai rapidă datorită faptului că
se transferă imaginile în formatul YV12 (planar YUV 4:2:0), folsind astfel mult mai puţin lăţimea de bandă pe magistrală.
Pentru modurile comprimate YUV (YUY2, UYVY) foloseşte metoda
-vc divx4. Pentru modurile RGB viteza este aceeaşi, diferind
cu adâncimea de culoare curentă.
Notă: Dacă driverul tău -vo suportă direct rendering, atunci
-vc divx4 poate fi mai rapid sau chiar varianta cea mai rapidă.
Biblioteca binară a codecului Divx4/5 poate fi descărcată de la
avifile sau
divx.com.
Dezarhivează, rulează ./install.sh ca utilizator root şi nu uita să adaugi
/usr/local/lib în /etc/ld.so.conf şi apoi să rulezi
ldconfig.
Obţine versiunea CVS a bibliotecii nucleu a vechiului OpenDivx astfel:
cvs -d:pserver:anonymous@cvs.projectmayo.com:/cvsroot logincvs -d:pserver:anonymous@cvs.projectmayo.com:/cvsroot co divxcore
cd divxcore/decore/build/linux
make
cp libdivxdecore.so /usr/local/lib
ln -s libdivxdecore.so /usr/local/lib/libdivxdecore.so.0
cp ../../src/decore.h /usr/local/include
cd ../../../encore/build
mkdir linux
cd linux
cp path/Makefile .
make
cp libdivxencore.so /usr/local/lib
ln -s libdivxencore.so /usr/local/lib/libdivxencore.so.0
cp ../../src/encore.h /usr/local/include
MPlayer autodetectează DivX4/DivX5 dacă e corect instalat, doar compilează ca de obicei. Dacă nu-l detectează,nu l-ai instalat sau configurat corect.
FFmpeg conţine un pachet open source, care e capabil să decodeze fluxuri encodate cu codecuri video H263/MJPEG/LJPEG/RV10/DivX3/DivX4/DivX5/MP41/MP42/WMV1/WMV2/HuffYUV/SVQ1/SVQ3/ MPEG1/MPEG2/VCR1/VCR2/ASV1/ASV2/CLJR, sau codecuri audio WMA (Windows Media Audio). Nu doar că pot fi encodate cu el, dar oferă şi o viteză mai mare decât codecurile Win32 sau biblioteca DivX.com DivX4/5 !
Conţine o mulţime de codecuri interesante, cele mai importante fiind variantele MPEG4: DivX3, DivX4, DivX5, Windows Media Video 7/8 (WMV1/WMV2). De asemenea, unul interesant decodorul WMA.
Cel mai recent codec meritând apreciere este Sorenson 3 (SVQ3). Acesta e prima implementare complet open source a acestui codec. E chiar mai rapid decât originalul. Asigură-te că-l foloseşti în locul codecului binar!
Dacă foloseşti o versiune release a MPlayer ai libavcodec chiar în pachet, doar configurează ca de obicei. Dacă foloseşti o versiune MPlayer din CVS trebuie să extragi libavcodec din arborele FFmpeg CVS pentru ca FFmpeg release nu funcţionează cu MPlayer. Pentru a-l obţine tastează:
cvs -d:pserver:anonymous@cvs.ffmpeg.sourceforge.net:/cvsroot/ffmpeg logincvs -d:pserver:anonymous@cvs.ffmpeg.sourceforge.net:/cvsroot/ffmpeg co ffmpeglibavcodec din sursa FFmpeg către
rădăcina arborelui MPlayer CVS. Ar trebui să arate cam aşa:
main/libavcodec
Notă: MPlayer din CVS conţine un subdirector libavcodec, dar nu conţine sursa libavcodec! Trebuie să urmezi paşi amintiţi anterior pentru a obţine sursa acestei biblioteci.
Cu FFmpeg şi Matrox G400, pot vedea filme DivX la cea mai mare rezoluţie fără pierderi de cadre pe un K6/2 500.
Ia cunoştinţă cu faptul că pachetul de codecuri XAnim conţine un text pretinzând a fi o licentă software de constrângere legală care, printre alte restricţii, interzice folosirea acestui codec cu alte programe decat XAnim. Oricum, autorul XAnim ar trebui să aducă acuzatii împotriva tuturor pentru codecuri înrudite.
MPlayer e capabil să întrebuinţeze codecurile XAnim pentru decodare. Urmează instrucţiunile pentru a permite aceasta:
--with-xanimlibdir pentru a arăta lui configure unde
să găsească codecurile XAnim. În modul standard, le caută la
/usr/local/lib/codecs, /usr/local/lib/xanim/mods, /usr/lib/xanim/mods şi /usr/lib/xanim.
În mode alternativ poţi configura variabila de mediu XANIM_MOD_DIR către
directorul cu codecurile XAnim.vid_cvid.xa, vid_h263.xa, vid_iv50.xa.XAnim este familia de codecuri xanim, astfel că trebuie să foloseşti opţiunea -vfm xanim
pentru a cere MPlayer-ului să le folosească dacă e posibil.
Codecurile testate includ: Indeo 3.2, 4.1, 5.0, CVID, 3ivX, h263.
MPlayer poate rula fişiere video Vivo (1.0 and 2.0). Cel mai potrivit codec pentru
fişierele 1.0 este decodorul H263 al FFmpeg-ului, îl poţi folosi cu opţiunea -vc
ffh263. Pentru fişierele 2.0, foloseşte Win32 DLL prin opţiunea
-vc vivo. Dacă nu furnizezi o opţiune în linia de comandă
MPlayer selectează automat cel mai bun codec.
MPEG1 şi MPEG2 sunt decodate de biblioteca nativă multiplatformă libmpeg2,
a cărei sursă e incusă în MPlayer. Fişierele video MPEG 1/2 cu probleme sunt redate reţinând semnalul Signal 11 (Segmentation fault),
şi reiniţializând rapid codecul, continund exact din locul în care a apărut eroarea.
Această tehnică de recuperare nu are nici un handicap de viteză măsurabil.
Acesta este un codec foarte vechi şi foarte problematic de la Microsoft. În trecut a fost decodat
codecul Win32 msvidc32.dll, acum avem propria implementare open source
(de Mike
Melanson).
MPlayer foloseşte propriul decodor, multiplatformă Cinepak (de Dr. Tim Ferguson), din standard. Suporă ieşiri YUV,astfel că scalarea hardware este posibilă dacă driverul video o permite.
Este recomandat să descărcaţi şi să instalaţi RealPlayer8 sau RealONE, deoarece
MPlayer poate folosi bibliotecile lor pentru a decoda fişiere video RealVideo 2.0 -
4.0. Scriptul configure al MPlayer-ului ar trebui să detecteze
bibliotecile RealPlayer în locaţiile standard la o instalare completă. Dacă nu o face,
arată scriptului configure unde să caute folosind opţiunea
--with-reallibdir.
Ca o a doua şansă poţi descărca codecurile de la
http://www.mplayerhq.hu/MPlayer/releases/codecs/.
După descărcare pachetului cu codecuri Real, extrage-l în directorul /usr/local/lib/codecs,
sau poţi specifica o cale unică folosind opţiunea --with-reallibdir.
Notă: Bibliotecile curente RealPlayer lucrează doar cu Linux, FreeBSD, NetBSD şi Cygwin pe platforme the x86, Alpha şi PowerPC (Linux/Alpha şi Linux/PowerPC au fost testate).
XviD este o dezvoltare alternativă a codecului OpenDivX. A început atunci când ProjectMayo a schimbat OpenDivX în closed source DivX4 (acum DivX5), şi cei care lucrau la OpenDivX în afara ProjectMayo s-au înfuriat, începând atunci XviD. Astfel că ambele proiecte au aceiaşi origine.
XviD e în prezent disponibil doar din CVS. Aici sunt instrucţiunile de descărcare şi instalare (ai nevoie de autoconf 2.50 minim, automake şi libtool):
cvs -z3 -d:pserver:anonymous@cvs.xvid.org:/xvid logincvs -z3 -d:pserver:anonymous@cvs.xvid.org:/xvid co xvidcorecd xvidcore/build/generic./bootstrap.sh./configure./configure --help).make && make install--enable-divxcompat,
copiază header-ul divx4.h din
xvidcore/src/ în /usr/local/include/.--with-xvidcore=/path/to/libxvidcore.a.Sorenson e o familie de codecuri video dezvolatate de Sorenson Media şi licenţiate către Apple care îl distribuie cu playerul lor QuickTime. În acest moment putem decoda toate versiunile de fişiere video Sorenson cu următoarele decodoare:
NOTĂ: în acest moment doar platformele Intel 32bit sunt suportate.
/usr/local/lib/codecs/)Cele mai importante codecuri audio:
Acesta este decodorul standard folosit pentru fişierele audio AC3.
Decodorul AC3 poate crea ieşiri audio pentru 2, 4, sau 6 difuzoare. Când e configurat pentru 6 difuzoare, Acest decodor oferă ieşiri separate pentru toate canalele AC3, permiţând experienţa "surround sound" fără a avea un decodor extern AC3 necesar folosirii codecului hwac3.
Foloseşte opţiunea -channels pentru a selecta numărul de canale pentru ieşire.
Foloseşte -channels 2 pentru mixare stereo. Pentru mixare 4
canale (ieşirile Left Front, Right Front, Left Surround and Right Surround),
foloseşte -channels 4. În acest caz, fiecare canal centru va fi mixat în mod egal
cu canalele Front. -channels 6 va oferi
toate canalele AC3 aşa cum sunt encodate - în ordinea Left, Right, Left
Surround, Right Surround, Center şi LFE.
Numărul standard de canale de ieşire este 2.
Pentru a folosi mai mult de 2 canale de ieşire, trebuie să foloseşti OSS, şi să ai o placă de sunet care suportă numărul corespunzător de canale de ieşire prin SNDCTL_DSP_CHANNELS ioctl. Un exemplu de driver potrivit este emu10k1 (folosit de plăcile Soundblaster Live!) din August 2001 sau mai noi (ALSA CVS ar trebui, de asemenea, să funcţioneze).
Ai nevoie de o placă de sunet capabilă AC3, cu ieşire digitală (SP/DIF). Driverul plăcii
trebuie să suporte în mod corespunzător formatul AFMT_AC3 t (C-Media o face). Conectează
decodorul AC3 la ieşirea SP/DIF, şi foloseşte opţiunea -ac hwac3.
E experimental dar se ştie că funcţionează cu plăcile C-Media,
Soundblaster Live! folosind driverele ALSA (dar nu OSS) şi plăcile de decodare DXR3/Hollywood+ MPEG.
Libmad e o bibliotecă multiplatformă de de codare audio MPEG. Nu se descurcă prea bine cu fişiere cu erori, şi uneori are probleme cu căutarea.
Pentru a activa suportul, compilează scriptul configure cu opţiunea --enable-mad.
Codecul audio folosit în fişierele VIVO variază în funcţie de fişierul folosit: VIVO/1.0 sau VIVO/2.0. Fişierele VIVO/1.0 au codecul audio g.723, iar fişierele VIVO/2.0 au codecul audioVivo Siren. Ambele sunt suportate.
Pentru a vedea cum se instalează bibliotecile RealPlayer, consultă secţiunea RealVideo.
Stream-urile audio QDesign (prescurtat: QDMC, QDM2) se găsesc în fişierele MOV/QT. Ambele versiuni ale acestui codec pot fi decodate cu bibliotecile QuickTime. Pentru instrucţiuni de instalare te rog consultă secţiunea Codecuri video Sorenson.
Stream-urile audio Qualcomm (prescurtat: Qclp) se găsesc în fişierele MOV/QT. Pot fi decodate cu bibliotecile QuickTime. Pentru instrucţiuni de instalare te rog consultă secţiunea Codecuri video Sorenson.
AAC (Advanced Audio Coding) e un codec audio întâlnit adesea în fişierele MOV şi MP4. Un decodor open source numit FAAD este diponibil la AudioCoding.com. MPlayer include libfaad 2.0RC1, astfel că nu e nevoie să-l obţii separat.
VFW (Video for Windows) este vechiul Video API pentru Windows. Codecurile lor au extensia .DLL sau (rareori) .DRV. Dacă MPlayer eşuează la rularea unui astfel de AVI cu un mesaj de genul:
UNKNOWN video codec: HFYU (0x55594648)
Înseamnă că AVI-ul tău e encodat cu un codec care are prescurtare HFYU (HFYU =
codecul HuffYUV, DIV3 = DivX Low Motion, etc...). Acum că şti acest lucru, trebuie să cauţi
DLL-ul pe care Windows-ul îl încarcă pentru a putea rula cest tip de fişier. În cazul nostru,
system.ini conţine această informaţie în linia care spune:
VIDC.HFYU=huffyuv.dll
Aşa că ai nevoie de fişierul huffyuv.dll. Notează că audio codecurile sunt
specificate de prefixul MSACM:
msacm.l3acm=L3codeca.acm
Acesta e codecul MP3. După ce ai obţinut toate informaţiile necesare (prescurtare, fişier codec, secvenţă AVI), trimite cererea de suport pentru codec prin email, şi încarcă aceste fişiere către locaţia FTP:
ftp://ftp.mplayerhq.hu/MPlayer/incoming/[numecodec]/
Notă: În Windows NT/2000/XP caută această informaţie în registry, ex.. caută "VIDC.HFYU". Pentru a afla cum se face această căutare, priveşte la vechea metodă DirectShow de mai jos.
DirectShow este noul Video API, care e chiar mai rău decât predecesorul său. Situaţia e mai grea cu DirectShow, deoarece
system.ini nu conţine informaţiile dorite, pentru că
sunt păstrate în registry şiNoua metodă: Folosind Microsoft GraphEdit (rapid)
graphedit.exe.DirectShow Filters.DisplayName caută textul dintre acolade după
backslash şi notează-l (cinci blocuri delimitate de liniuţe, GUID-ul).numele intrării .Notă: Dacă nu este nici un nume şi DisplayName
conţine ceva de genul device:dmo, atunci este un codec DMO.
Vechea metodă: Respiră adânc şi începe căutarea în registry...
regedit.Ctrl-f, dezactivează primele două opţiuni, şi activează
pe cea de-a treia. Tastează prescurtarea codecului (ex. TM20).C:\WINDOWS\SYSTEM\TM20DEC.AX).Notă: Dacă eşuezi în căutarea ta, bifează toate opţiunile. Poţi avea rezultate false, dar s-ar putea să ai noroc...
Acum că ai toate informaţiile necesare (prescurtare, GUID, fişierul codecului, secvenţa AVI), trimite cererea de suport pentru codec prin email, şi încarcă aceste fişiere către locaţia FTP:
ftp://ftp.mplayerhq.hu/MPlayer/incoming/[numecodec]/